Cochet Antic

despre "frumusete la batranete si viata fara de moarte"

„A restaura sau a nu restaura!? that’s the question” sau cum arata Gioconda atunci cand a pictat-o da Vinci

A restaura sau a nu restaura nu este o gluma inspirata de celebra reflectie Shakespear-iana. Colectionarii si negustorii de arta stiu ca de multe ori patina si urmele lasate de timp confera lucrarilor o garantie de „autenticitate” (este mai mult un cliseu), uneori chiar un plus de valoare estetica (tot un cliseu si asta) si bine inteles toate aceste elemente pot creste simtitor valoarea comerciala a lucrarii… Evident prioritatile muzeelor sau ale marilor colectii publice sunt diferite de cele ale negustorilor si colectionarilor; daca primii pot opta uneori in favoarea interesului documentar si stiintific al lucrarii ascunse, cei din urma nu-si vor asuma riscul distrugerii lucrarii ca atare, decat daca ceea ce se afla ascuns vederii ar putea avea valoare (economica) mai mare, dar sansele sunt putine avand in vedere incertitudinea rezultatului.

Cercetatorii din domeniu incep sa se confrunte in ziua de astazi din ce in ce mai des cu dilema unor astfel de decizii, desi stiinta a venit in ajutorul lor cu cele mai performante tehnologii ale „imageriei”, reusind mai nou sa „citeasca” cu fidelitate  straturile picturale profunde ale tablourilor. Cu toate acestea noile metode nu au rezolvat dilema optiunii preferate, chiar daca lucrarea invizibila ar putea fi repertoriata si expusa pe un suport print in scopul studiului documentar, crutand astfel lucrarea vizibila. Uneori muzeele sunt puse in situatia sa aleaga intre lucrarile consacrate deja in colectiile lor si cele „invizibile” ascunse de artisti in spatele acestora din diverse motive; de la nemultumirea fata de rezultatul propriei munci, pana la nevoi  de tot felul cum ar fi, dificultati financiare care nu le permiteau sa-si achizitioneze materiale noi, anularea unei comenzi sau prioritizarea alteia, etc.

In prezent exista cel putin un laborator in lume, la Paris,  care poate indentifica si renda cu fidelitate tot ceea ce ar putea ascunde straturile de vopsea fara a mai fi nevoiti sa sacrifice lucrarea aparenta pentru a beneficia de datele necesare documentarii/cercetarii. Ce ne facem insa atunci cand o lucrare nu ascunde o alta, dar infatisarea sa initiala dezvaluie o opera aproape inedita care schimba complet imaginea de referinta sau consacrata; aceea pe care publicul contemporan, specialistii si-au format-o si au acceptat-o ca purtand semnatura artistului care a realizat lucrarea respectiva.

Monalisa in prezent si asa cum ar arata ea restauarata - rendare digitala

Monalisa in prezent (stanga) si asa cum ar arata ea restauarata (rendare digitala – dr.)

Este cazul celui mai faimos portret din lume care datorita investigarilor de tipul celor amintite – fotografie microscopica si spectometrica, raze x, etc…combinate – a fost dezvaluit ochilor nostri sub infatisarea sa originala. In imaginea de mai sus o aveti pe „Gioconda” asa cum a iesit ea de pe chevalet-ul lui Leonardo Davinci in urma cu 5 veacuri. Dupa revelarea rezultatului, directia Muzeului Luvru a inceput sa se interogheze daca lucrarea ar trebui lasata asa cum este sau daca necesita restaurare. Intr-un final s-a optat pentru pastrarea ei in conditiile actuale… Dumneavoastra ce parere aveti? Noua ni s-ar parea mai frumoasa „intinerita”, roscata spre blonda si optimista  in loc de bruneta terna si misterioasa.

… Ei bine nici o problema; se pare ca de data aceasta am avut noroc. Rezultatul descoperii a luat prin surprindere pe toata lumea. Imediat muzeul Prado si-a adus aminte ca are „ascunsa” in pinacoteca sa (nu mai stim de cand – decade, generatii, secole) o „Gioconda” despre care, spun ei, erau siguri ca nu este o copie, ci portretul  aceluiasi personaj, realizat de Leonardo cu aproximativ un deceniu inaintea inceperii pictarii protretului din colectia de la Luvru. Spaniolii nu au stat foarte mult pe ganduri si au restaurat tabloul… Rezultatul final a starnit  valuri in presa; nu au intarziat sa apara contraversele si criticile, dar in cele din urma nimeni nu poate nega asemanarea. Poate ca afirmatia celor de la Prado cum ca restaurarea ar fi avut loc cu putin timp inainte ca laboratorul francez sa fi facut publice rendarile rezultate in urma investigatiilor a facut oarecum sa creasca tonul criticilor, dar un lucru este sigur ; in momentul de fata avem doua Gioconde – cea pe ce care o stim cu totii si cea „noua”de la Madrid care a trecut toate probele, dar nu este inca „atestata”.

Gioconda_El Prado

Monalisa – colectia muzeului Luvru (imaginea st.) si colectia muzeului Prado (imaginea dr.)

Consecinta!? Luvru din Paris nu mai este singurul loc din lume care o are pe Gioconda (ea insasi un obiectiv turistic de prim rang). Acum nepretuita si misterioasa doamna are o concurenta, pe ea insasi, la Prado intr-un oras la fel de frumos si atractiv, dar  cu 20 % mai ieftin… Supararea francezilor e ca au ratat premiera prezentarii tabloului in infatisarea sa originala…Oh la la laaaaaaaa, quel domage!… Din pacate este prea tarziu pentru ca cele doua se aseamana atat de mult incat nici numai are sens ca „originalul” sa mai fie restaurat. In primul rand si-ar pierde calitatea de unicat cel putin ca aspect, deloc interesant in conditiile in care au ratat premiera. In al 2-lea rand,  tabloul asa cum il cunoastem pastrand marturia trecerii timpului, capata cel putin o valoare de referinta… dar celebra pana la banalitate. …Mai ramane sa verificam cum aceasta descoperire va modifica indicatorii economici ai industriei turistice din cele doua metropole. Morala…RESTAURATI IMEDIAT ! 🙂

– O-O Flo –

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: